Dacă (poezie cu amor)
Daca aş privi odată în ochii tăi
Şi tu mi-ai mângâia cu gene privirea
Dacă te-aş lua-ntr-o doară de mână
Şi aş... alerga cu tine aiurea
Dacă acolo, aiurea
Unde-am ajunge
M-ai săruta de trei ori
Cu sabia ucigtatoare
A gurii tale,
Pe umeriu şi pe frunte,
Ca pe cavaleri
Daca atunci voi rasturna cu iubirea ta
Un munte, ca profetul care a crezut,
Dacă-mi vei spune o singură dată
Numele şoptit
Chemat
Dacă...
Dacă măcar un gând
Din toate astea te-ar face să zâmbeşti
N-aş mai scrie nimic vreodata, începând cu dacă.
Dă-mi mâna! Ai un fluture în palmă!
Nu lua niminic in serios. Caragiale avea dreptate. Numai prostul e serios. Sunt versurile unui individ atat de singur incat nici macar cu el nu mai e, dar care se amuza. Teribil monser.
Exista creiere doar pentru pane.
(blogui-m-as si n-am cui). Mofturi!
Exista creiere doar pentru pane.
(blogui-m-as si n-am cui). Mofturi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu